SANYE ANTI ADIPOSE TEA

 

SANYE – Ceai antiadipos 

Avizat de Ministerul Sanatatii

 

Ceaiul antiadipos este un produs din frunze de lotus, Malva Verticillata, ceai verde, frunze de dud, nalba si alte plante. Modul de asociere a plantelor apartine medicinei traditionale chineze, iar efectele se adreseaza afectiunilor ce apar prin dereglari ale metabolismului.

Principalele actiuni ale ceaiului sunt:

-         combaterea obezitatii si celulitei, scaderea greutatii corporale,

-         reglarea digestiei si metabolismului,

-         accelerarea tranzitului intestinal si combaterea constipatiei,

-         reducerea nivelului grasimilor din sange (scade colesterolul),

-         scaderea glicemiei (nivelul zaharului din sange),

-         are efect tonic, reconfortant, detoxifiant si antioxidant datorita ceaiului verde.

Recomandari: celulita, constipatie, exces ponderal.

Preparare: se fierbe un plic in 200 ml apa, 4 – 10 minute. Se recomanda a se bea seara din cauza efectului laxativ.

Observatie: unele persoane pot avea uneori deranjamente intestinale. Aceasta inseamna ca ceaiul este eficient.

 

 

 

[Informatii despre Frunze de Lotus...]

[Informatii despre Malva Verticillata...]

[Informatii despre Ceai Verde ...]

[Informatii despre Frunze de Dud ...]

[Informatii despre nalba ...]

 

In compozitia ceaiului, fiecare planta isi exercita propriile efecte, dar intre ele se dezvolta si un efect de potentare reciproca. Efectele ceaiului rezida din actiunile insumate ale plantelor ce-l compun.

 

CEAIUL VERDE

 

Planta din familia Theaceae purtind denumirea populara “arbustul de ceai chinezesc“ numit in limba latina CAMELLIA SINENSIS (L.) O. KUNTZE (THEAE SINENSIS) sta la originea uneia dintre cele mai vechi bauturi din lume: ceaiul, “bautura care stinge orice sete” despre care cunoscatorii obisnuiesc sa spuna “o frunza atit de umila, o bautura atit de nobila”.

In habitatul lui natural, este un arbore care ajunge la 5-6-10 metrii inaltime si creste in special in zone tropicale si subtropicale. In plantatii nu este lasat sa creasca mai mult de 1 metru, i se da o forma sferica si datorita ramificatiei bogate are aspect de tufa.

Frunzele sint dispuse altern si au marginea dintata. Florile sint mici, albe, cu un miros placut. Fructul este o capsula cu trei muchii.

Este cultivat in multe tari din lume, Japonia, America de Sud, Rusia, Sri Lanka, iar in India si China se cultiva de peste 2500 de ani, China raminind si azi unul dintre cei mai mari furnizori de ceai din lume.

De fapt, originea ceaiului ca bautura se pierde undeva in negura timpului milenar asiatic legenda spunind ca insusi Confucius a citat ceaiul in scrierile sale in anul 550 inainte de Christos.

Partea utilizata pentru prepararea ceaiului o constituie frunzele.

A fost greu de crezut multa vreme ca ceaiul verde si ceaiul negru provin din aceeasi planta. Totusi in 1843 Robert Fortune a demonstrat ca ambele ceaiuri provin din acelasi arbore, diferenta reiesind din perioada anului in care se recolteaza frunzele, cum se recolteaza si cum sint tratate.

Din acest punct de vedere se descriu trei feluri de ceaiuri :

 

-         ceaiurile negre (fermentate )

-         oolong-urile (ceaiuri semifermentate)

-         ceaiul verde – nefermentat.

 

Pricipala diferenta intre ceaiul verde (THE VERGINE) si celelalte ceaiuri, consta in faptul ca ceaiul verde nu sufera nici un proces de fermentatie  si continutul lui in polifenoli ramine nealterat.

 

PRINCIPII ACTIVE

Principiile active din frunzele de ceai sint bazele purinice si compusii polifenolici.

Baze purinice sint: cafeina, teofilina, teobromina, aminofilina.

Compusi polifenolici sint catechine (flavan-3-oli), flavonoli si glicozizi ai acestora, acizi fenolici, taninuri hidrolizabile.

Componentele chimice de cea mai mare importanta in farmacologia ceaiului verde sint polifenolii si bazele purinice in special cafeina. Dintre numerosii compusi polifenolici 25 – 35 %, prevaleaza catechinele (flavonoli) continuti in proportie de 20 – 30%. Componenta principala si cea mai bine studiata este epigallocatechina gallata ( EGCG), cea mai importanta componenta a fractiunii polifenolice a ceaiului verde. Dupa unii autori EGCG si extractele de ceai verde arata o importanta inhibare a proliferarii diferitelor tipuri de cellule canceroase (pulmonr, mamar, gastric). Primele studii au fost axate pe efectul de inhibitie a proliferarii celulelor canceroase pulmonare, rezultatele deschizind calea unor noi cercetari asupra evetualului rol de preventie impotriva cancerului pe care l-ar putea avea extractele din ceai verde (Okabe S., SuganumaM., HayashiM., SueokaE., Komori A., Fujiki H.,Saitama Cancer Center Research Inst. Et al 1997).

 

ACTIVITATE FARMACOLOGICA

Ceaiul are actiune diuretica (diminua posibilitatea formarii calculilor renali); are actiune antioxidanta, diminua procesele de termogeneza, scade nivelul colesterolului din singe; are efecte benefice asupra circulatiei singelui si proceselor de digestie, stimuleaza procesele metabolice la nivelul celulelor sistemului nervos central, studii recente emitind ipoteza eficacitatii in prevenirea bolii Alzheime. Favorizeaza irigatia sanguina la nivelul tegumentelor favorizind regenerarea acestora, combate aparitia cariilor datorita aportului de fluor, este tonic, energizant si combate starile depresive.

Unele studii recente sugereaza ca ceaiul verde ar putea reduce frecventa aparitiei cavitiei androgenice (caderea parului) influentind nivelul hormonilor circulanti din singe. Consumul regulat de ceai verde este asociat cu un nivel crescut al SHBG (sex hormon binding globulin) si estradiol la femei. Un nivel crescut al SHBG ar putea diminua procesul de aparitie a calvitiei.

 

 

ACTIVITATE BIOLOGICA

Consumul infuziei din frunze de ceai este al doilea din istoria omenirii dupa consumul de apa. Dincolo de a fi doar o bautura placuta, ceaiul  verde, este si o planta medicinala de mare interes in mod traditional utilizata de medicina chineza de milenii, ca energizant , diuretic si astringent intestinal.

Actiune asupra metabolismului bazal si greutatii corporale

Administrarea metilxantinei la subiecti normoponderali sau obezi, stimuleaza metabolismul bazal, hidroliza trigliceridelor si in consecinta creste concentratia acizilor grasi liberi in plasma si b-hidroxilarea lor in tesuturile periferice.

Ceaiul verde prin constituentii sai – metilxantina si catechinele - este utilizat in dieta subiectilor  supusi unor programe de reducere a greutatii corporale. Efectul acestor compusi ai ceaiului, si al cafeinei, este de stimulare a activitatii fibrelor musculare striate, crescind forta de contractie, scazind efortul muscular cu un efect glicogenolitic si lipolitic, care favorizeaza disponibilitatea fibrei musculare pentru glucoza si acizi grasi (U.S. AHFS, Drug Information, 1996). In plus unele catechine au capacitatea de a inhiba a-amilaza, contribuind prin acest mecanism la o reducere substantiala a carbohidratilor si implicit a greutatii corporale (Hara Y., food research Institute, Japan et al ).

Activitate tonica si stimulanta

Activitatea stimulanta a ceaiului verde asupra sistemului nervos central atribuita cafeinei, este responsabila de actiunea tonica generala a fitocomplexului, utila in toate cazurile de astenie fizica si psihica.

Actiunea diuretica

Metilxantina si in mod special teofilina cresc diureza prin stimularea excretiei de apa si electroliti.Mecanismul de actiune al metilxantinei nu este pe deplin elucidat, nefiind foarte clar, cit din actiunea diuretica se datoreaza actiunii pe aparatul cardiovascular si cit actiunii directe pe parenchimul renal.

Studiile farmacologice arata ca teofilina creste viteza filtrarii glomerulare si fluxul sanguin renal in special la nivelul medularei renale . Aminofilina pare a avea efecte similare cu teofilina (Goodman&Gilman, Bologna1990).

Actiunea antioxidanta , antimutagena si anticancerigena

Numerosii compusi polifenolici ai ceaiului verde poseda o notabila activitate antioxidanta.  

Catechinele au actiune antimutagena si anticancerigena (Paschka AG., Butler R., Young CY., Department of urology, Mayo Clinic/Foundation, Rochester USA, Cancer Letters 1998). Ceaiul verde este in momentul de fata recunoscut ca agent de preventie impotriva cancerului in Japonia statisticile aratind ca incidenta cancerului este mai mica la populatiile care fac “abuz” de ceai si de asemeni virsta aparitiei este mult intirziata la aceste populatii (Cancer Center Research Institute, Ina.Kitaadachi-gun, Saitama ,Japan; Cancer Inhibition by green tea ,Mutation Research 1998). Alte cercetari sugereaza ca administrarea ceaiului verde in doze mari poate ameliora prognosticul bolnavelor operate pentru cancer de sin std I – II (Department of Epidemiology , Saitama Cancer Center Research Institute. Influence of drinking green tea on breast cancer malignancy among japan patients.Jpn J Cancer Res 1998). Alte studii epidemiologice sugereaza un efect de preventie impotriva diverselor forme de cancer la om, inclusiv cel colo-rectal. Proprietatile bactericide ale catechinelor din ceai au multiple efecte asupra tubului digestiv: in intestinul subtire, catechinele inhiba activitatea a-amilazei, fara a interfera acidul lactic; includerea ceaiului verde in alimentatie pentru mai multe saptamini determina scaderea proceselor de putrefactie si cresterea nivelului acizilor organici prin scaderea Ph-ului. Dupa incetarea administrarii, fenomenele sint reversibile intr-o saptamina. Aceste date implica includerea catechinelor in studiile privind carcinogeneza (Hara Y. Food Research Institute, Japan; Influence of tea catechine s on the digestve tract, J Cell Biochem 1997).

 

ACTIVITATEA ASUPRA APARATULUI CARDIOVASCULAR

In masura mai mare decit cafeina ceaiul are o actiune de vasodilatatie coronariana tipica teofilinei. Utilitatea ca remediu adjuvant in bolile cardiovasculare rezida pe de o parte din actiunea vasodilatatoare, pe de alta parte din efectul diuretic la bolnavii cu staza cardiaca (Riva, 1995).

Atit extractul de ceai verde cit si catechinele produc o scadere a presiunii sanguine si glicemiei in vitro, inhibind agregarea plachetara si incetinind formarea placilor ateromatoase, de unde rezulta rolul in preventia bolilor cardiovasculare si aterosclerozei.

 

Lotusul : (latina - NYMPHAEA LOTUS) este o planta din ordinul Nymphaeales, familia Nymphaeaceae, principala lui utilizare fiind pentru actiunea laxativa.

 

Malva Verticillata – nu are o denumire specifica romineasca, singurul loc in Romania unde este cunoscuta fiind in judetul Suceava linga cimpulung Moldovenesc. Este raspindita in tarile din nordul fostei Uniuni Sovietice, Japonia si China. Denumirea chineza este Dong Kui Zi, iar cea in engleza Cheeseweed. In medicina traditional chineza se utilizeaza semintele ca diuretic (elimina apa), lactagog (stimuleaza secretia lactata), laxativ, in bolile neoplazice, in dizenterie. Amestecata cu miere se foloseste in keratite.

 

Frunze de dud – latina - Morus Alba (dud cu fructe albe) si Morus Nigra (dud cu fructe negre), denumit in engleza Mulberry tree este un arbore din genul Morus, familia Moraceae.Este un arbore originar din China, unde frunzele dudului alb sint folosite la cresterea viermilor de matase. Creste inalt de 15 m, are frunzele asimetric lobate si fructe dulci fade, albe sau negru-rosiatice. In scopuri terapeutice se utilizeaza frunzele fara petiol recoltate in mai si iunie, iar fructele mature. Se utilizeaza in diaree, diabet zaharat, gastrite, ulcer gastro-duodenal, angine, stomatite, afte.

 

Nalba – latina – Malva Glabra este nalba de cultura .

 

[Inapoi ...]